Antipsalm

Dezamăgirea. Mă visez reîncarnat în ea. Nu în suferință. În pata aia de cafea de pe pantalonul tău cel nou.

În ușa de metrou care se închide în fața ta și te lasă gâfâind să-l aștepți pe următorul. Să te văd cum rămâi înfrânt pe margine de peron, gândindu-te că ședința a început fără tine.

Nici măcar nu îți doreai să ajungi la ședință.

Aș fi dezamăgirea dezamăgirii tale.

Am ajunge împreună la un sfert de ședință, cu pantalonii murdari, întrebându-ne de ce ne-am grăbit.

Poate cineva ar râde de noi. Dar cine râde la urmă?

Râde cu dezamăgire.